joi, 3 mai 2012

Haide la seminar! Joi 10 mai spune NU procrastinarii!

 
Seminar Procrastinezi, deci existi!

 Invata cum sa actionezi ACUM si sa fii atent la rezultate. Succesul lasa urme!


Sursa: http://learningfundamentals.com.au/
Stiai ca procrastinarea, alegerea lui “vreau acum” in loc de “ar trebui / ar fi bine sa” este numarul unu in lista celor mai daunatori factori ai succesului? Sau, ca avem tentinta naturala de a amana activitatile neplacute, care ne coplesesc, in favoarea activitatilor de moment, mai placute si care ne dau sentimentul de satisfactie imediata?

Subiectul procrastinarii ne afecteaza atat de mult, incat am decis sa-i dedic timp, energie si pasiune pentru a-l intelege si a gasi instrumente de combatere. In acest seminar voi impartasi cu tine toate rezultatele si experienta cumulata in peste 2 ani de interes, studiu si cercetare pe tematica amanarii.


VINO LA ACEST SEMINAR DACA:
  • te-ai saturat sa tot amani lucrurile importante din viata ta
  • faci rezolutii de inceput de an/luna/saptamana pe care nu le duci la bun sfarsit
  • esti reactiv si amani ceea ce ai de facut pentru cand vei gasi mai mult timp
  • gasesti mereu motive pentru care sa amani ceea ce iti propui sa faci
  • cedezi usor tentatiilor de moment in defavoarea a ceea ce stii ca trebuie sa faci
  • te intrerupi des din ceea ce faci si iti reiei munca cu greutate
  • simti ca tot ceea ce amani iti fura din energie si vitalitate
  • iti spui mereu ca “de maine” vei face ceea ce iti propui
  • inca mai speri ca la un moment dat vei face tot ceea ce ti-ai propus

CE VEI INVATA IN CADRUL ACESTUI SEMINAR:
  • instrumentele de care ai nevoie pentru a nu mai amana, printre care: ritualuri, recompense, nocivitatea intreruperilor, forta constientizarii, puterea intrebarilor, de ce este important sa inveti sa spui nu
  • cum sa “te pacalesti” ca sa faci acel prim pas de actiune, atat de important
  • cum functioneaza creierul uman atunci cand amanam
  • motivele pentru care suntem tentati sa amanam
  • poate cel mai important, vei afla ca nu esti singurul care amana

BONUS!
Primii cinci inscrisi la seminar vor beneficia de o sedinta de coaching gratuita de 30 de minute, iar in cadrul seminarului se va organiza o tombola surprinza pentru participanti.

INFORMATII LOGISTICE
Inregistrarea la seminar aici. Inscrie-te chiar acum, locurile sunt limitate!
Locatia: CROS Learning House din Bucureşti, Intrarea Mihai Eminescu nr. 5. Click aici pentru detalii harta.
Costul: 70 RON/ persoana
Data: Joi, 10 mai / Durata 3h: 18:0021:00/ Pauza de 10 minute: 19:5020:00
Plata: se va face in contul BCR RO61RNCB0081063961190001, nume Alina Laurentia Buzatu sau la fata locului
Contact: 0741.034.774 / 0726.517.971 / contact@alinabuzatu.ro

Alina Buzatu, este trainer acreditat CNFPA si a finalizat cu merit scoala de coaching Noble Manhattan din UK iar in prezent este leader al grupului lunar de coaching Noble Manhattan din Bucuresti. Dupa o experienta de cinci ani in domeniul consultantei IT, a renuntat la statul de angajat in octombrie 2011, pentru a se dedica pasinii pentru coaching. Pana in prezent, a obtinut rezultate deosebite in procesele de coaching in lucrul cu persoanele orientate spre obtinerea de rezultate si in special in domeniul de intelegere si combatere a procrastinarii.

TESTIMONIALE PARTICIPANTI SEMINAR
Draga Alina, datorita tie am scapat nu doar de amanari ci si de foarte, foarte multe frustrari. Iti multumesc pentru ca m-ai facut sa constientizez de ce aman cand aman: pentru ca solutia proiectului nu e in concordanta cu valorile si credintele mele.  
Pana acum, proiectele a caror solutii nu erau in concordanta cu valorile mele, le tratam in 2 moduri: 1. le tot amanam, si eram nemultumita 2. le realizam, facand compromisuri, si eram din nou nemultumita Efectul intalnirii cu tine se simte din ce in ce mai pregnant pe masura ce trec zilele si pun in aplicare cele invatate.
Felicitari tie si multumesc din suflet!

Ramona Vintila, 
Director General www.mostiro.ro 
ramona.vintila@mostiro.ro
Mostiro Fishing Solution SRL
  
De foarte mult timp am obiceiul sa aman lucruri sau sa ma las furat de alte evenimente din jurul meu in timp ce ma hotarasc sa fac ceva: ori de o convorbire pe facebook, ori un telefon, ori iesitul la o bere cu prietenii. Mi-am propus la un moment dat sa gasesc o solutie de a face cu adevarat ceea ce-mi doresc pana la capat, fara a ma mai lasa "furat" de alte evenimente disturbatoare.
Am ajuns la seminar fara nici un fel de asteptare, doar cu dorinta de a participa, iar prima amanare pe care am spus-o coach-ului, a fost aceea ca "nu ma scol cand ma trezesc" :)
Dupa acest seminar interactiv, am simtit schimbarile in viata mea inca de a doua zi. M-am sculat cand m-am trezit fara alarma (05:04 am) bucurandu-ma de un ceai cald, de linistea orasului, de stabilirea obiectivelor pe ziua in curs.
Acest seminar m-a facut de asemenea sa fiu atent la deciziile mele, sa vad daca sunt in concordanta cu ceea ce mi-am propus sa fac, si la fiecare intrerupere sa ma intreb ce vreau cu adevarat pentru mine. Si spre bucuria mea, chiar functioneaza. La ce ma ajuta? Sa-mi asum responsabilitatea deciziilor si sa nu am regrete.
Recomand acest seminar tuturor celor care-si doresc sa-si vada orice vis realizat, celor care cred ca poti ajunge in varf cu pasi mici si cu bucuria de a face pur si simplu ceea ce si-au propus sa faca.

Dan Mirica,
Managing Partner

Ma interesa subiectul amanarii, pt ca nu de putine ori acesta este principalul motiv pt care nu reusesc sa duc la bun sfarsit diversele proiecte pe care mi le propun. A fost "linistitor" sa aflu ca toti oamenii se confrunta cu aceasta provocare si nu e doar o problema a mea.
Am inteles ca primul lucru este sa constientizez, cand si de ce aman, ce am de pierdut si ce am de castigat atunci cand aman.
De o perioada ma straduiam sa incep un curs de Invatare si Citire rapida si evident, il tot amanam. Acum am aflat de ce. Mi se parea multa informatie si cursul era greoi. Apoi am aplicat tehnicile invatate de la Alina: am impartit materialul in parti mici si am folosit alarma de 10 minute. Functioneaza! Acum sunt la jumatatea primului curs. E super!
Recomand seminarul tuturor acelora care obisnuiesc sa lase de azi pe maine diverse lucruri de facut. E interactiv, usor de urmarit, inveti tehnici simple dar de efect daca le aplici, constientizezi motivele si te apuci de treaba, fara sa mai amani!:)

Doican Mihaela
Business Team Lyoness
www.motivation4you.net


Indiferent cat de mult succes am avea, din cand in cand ne lipseste energia si motivatia interna sa punem lucrurile in miscare si sa actionam, chiar daca ne plac proiectele in care suntem implicati! Tocmai de aceea, seminarul Alinei este foarte util pentru ca ofera cateva elemente cheie, principii si tehnici prin care putem scapa de amanare si putem creste nivelul de motivatie!

Este un seminar pe care l-as recomanda tuturor celor care au probleme cu amanarea, dar si celor care nu au si vor sa evite situatiile cand aceasta ar putea sa apara. Alina cu siguranta va gasi, fiind un excelent facilitator, ideile si intrebarile potrivite pentru a te scoate din blocaj si a te asista in drumul tau catre obiective propuse.

Ionut Ciurea, 
Lider Empower






miercuri, 25 aprilie 2012

Intalniri de gradul coaching

Aseara am participat la evenimentul "Intalniri de gradul coaching", un proiect initiat de Dana Costea. Iarasi, am ales sa vorbesc despre subiectul procrastinarii pe care l-am abordat prin discutii libere cu participantii si coaching de grup.

Am inceput intalnirea cu un filmulet scurt, relevant si obiectiv despre procrastinare. Daca nu l-ai vazut, cu siguranta iti va placea. Iata-l:



La finalul intalnirii, participantii au raspuns la trei intrebari:
1. Cum m-am simtit?
2. Trei idei cu care plec?
3. In ce domenii din viata mea le voi aplica?

Iti impartasesc si tie concluziile de final ale participantilor in urma coaching-ului de grup, astfel incat sa-ti poti lua ceea ce consideri relevant pentru tine.

"Plec cu ideea de ritual si am inteles cat de mult ma poate sustine sa am un ritual de inceput de zi, sau unul pe care sa-l aplic atunci cand imi este greu sa fac ceea ce mi-am propus".

"Pentru mine cel mai relevant aspect a fost puterea pe care o au intrebarile pe care mi le adresez mie sau celorlalti"

"Faptul ca sunt normal. Am inteles ca procrastinarea este o problema pe care o avem cu totii, deci nu este doar problema mea."

"I am not alone. Mai sunt si alte persoane care sunt tentate sa amane lucrurile grele sau neplacute."

"M-a ajutat sa vad cat de important este sa-mi reevaluez obiectivul propus."

"Sa incep lista cu 20 de lucruri care ma motiveaza. Cred ca aceasta lista ma va ajuta atunci cand sunt tentat sa aman. De asemenea, ideea cu alarma care sa sune peste 10 minute."

"Inlocuirea lui 'trebuie sa fac', cu 'vreau sa fac'".

"Ritualul si importanta recompensei".

"Placerea de a adresa intrebari destepte."


Simpla observare va initia transformarea. Actioneaza si fii atent la rezultate pentru ca succesul lasa urme!

Cu drag,
Alina



marți, 24 aprilie 2012

"Procrastinezi, deci existi" in cadrul Empower Live

In urma cu cateva saptamani am scris un articol care avea sa fie accesat de mai mult de 1000 de ori in cateva zile. Este vorba despre articolul  "Procrastinezi, deci existi" din revista www.cariereonline.ro. Mi s-a confirmat inca o data ca interesul pentru procrastinare (amanare) este cu siguranta mare, asa ca, am ales ca seminarului susinut aseara in cadrul Empower Live sa aiba aceeasi tema, cea a procrastinarii.

Iata 10 pasi pe care ii consider esentiali in combaterea procrastinarii si despre care am vorbit aseara, la seminarului "Procrastinezi, deci existi".

1. Am definit un cadru comun de intelegere asupra a ceea ce este procrastinarea: amanam sa facem lucruri nu pentru ca suntem lenesi, neorientati spre obtinerea de rezultate sau pentru ca nu avem suficienta incredere in noi, si nici datorita lipsei de planificare sau de time management. 

In schimb, cu precadere, amanam sa facem ceea ce ne-am propus sa facem, deoarece cadem prada tentatiei de moment si recompensei imediate. Mai amanam, pentru ca nu ne gandim la cum gandim: tindem sa supra-apreciem deciziile de moment, fata de cele care au miza pe termen lung. Voi dezvolta la punctul 3 mai mult despre cum functioneaza creierul nostru.

Si poate cel mai important, am constientizat ca amanarea este factorul 1 pe lista celor mai nocive influente ale succesului.

2. Un prim pas in combaterea procrastinarii este faza de constientizare.
Te invit sa iei o foie de hartie si un pix si sa raspunzi la urmatoarele intrebari acum. Daca te gandesti sa amani, te provoc: doar  nu vrei sa amani sa raspunzi la intrebari in timp ce citesti un articol despre amanare, nu? Asadar ia-ti acum minutul de coaching:
a. Ce anume amani?
b. De ce amani? (poate fi frica de a incepe ceva necunoscut, frica de nereusita, frica de penebil, lipsa de chef, pentru ca ceea ce avem de facut este prea mult sau prea greu, etc.).
c. Ce castigi atunci cand amani?
d. Ce pierzi atunci cand amani?
Am facut referire la triunghiul ACT conceput de Timothy Gallway - A(awareness), C(choice), T(trust): pentru ca orice schimbare/alegere sa aiba loc este nevoie mai intai de toate de constientizare. Cu timpul, schimbarile si alegerile cresc nivelul de incredere in propria reusita.

3. Afla cum iti functioneza creierul - de-a lungul evolutiei umane, creierul s-a format dand prioritate resurselor si oportunitatilor din prezent, in detrimentul posibilitatilor din viitor. Cu alte cuvinte, creierul nostru functioneza dupa principiul "ce-i in mana, nu-i minciuna". Punem pe umerii unui "eu" din VIITOR tot ceea ce ni se pare dificil, greoi, plicticos, coplesitor ACUM, in momentul prezent. Doar ca, eu, cel din viitor va fi la fel de tentat de placerile de moment si la randul lui va da stafeta amanarii unui alt "eu", tot din viitor, pentru ceea ce nu are chef si dispozitie sa faca la acel moment prezent.

4. Desi Joseph Ferarri ne spune ca a recomanda unui procrastinator cronic ca are nevoie de planificare, este ca si cum ai spune unui depresiv sa se inveseleasca, totusi, ai nevoie de un plan de actiune si de limite de timp. Altfel, vei avea impresia ca ai tot timpul din lume la dispozitie si nu vei stii sa spui NU pentru tentatiile de moment, oportunitatile care iti vin in cale sau propunerile spontane. Un plan de actiune poate fi la fel de simplu precum o lista de "to-do"-uri, calificate in functie de ce anume ai de facut, cand anume/ pana cand si cum, ajungand pana la un mind-map complex. Tu decizi la ce instrument de planficare apelezi. Important este rezultatul si nu instrumentul.

Ai planul de actiune, stii ce trebuie sa faci, insa ai grija sa nu ajungi un mic Sysif care munceste, munceste si simte ca nu termina niciodata. Insereaza pauze de recreere si de gandire si defineste un termen clar la care se termina ziua de munca. De asemenea, nu uita ca un minut de gandire, salveaza 9 de executie, asa ca, ia-ti timp sa te gandesti la inceputul zilei cum vei aborda lucrurile pe care ti le propui.

5. Invata sa te pacalesti pentru a trece la actiune: pune alarma sa sune peste 10 minute si in acest scurt interval de timp, fa o prima actiune din ceea ce ai amanat sa faci. Poate sa fie un telefon pe care il dai sau poate scrierea unui e-mail, sau poate sa-ti iei 10 minute de cautare pe internet. Orice ai face este esential sa ai in  minte ca vei lucra nu mai mult de 10 minute, altfel, daca previzionezi mental ca vor fi mai mult de 10 minute s-ar putea sa nu te mai apuci deloc. Doar amanam sa facem ceea ce este greu sau nu stim, asa ca nu vrei sa ajungi sa amani din nou. Iar cateodata a lucra mai multe de 10 minute la ceva ce ai amanat de luni de zile, poate fi mult pentru inceput. Cand suna alarma, decide daca te opresti sau nu. Daca alegi sa continui, decide daca vei mari sau nu intervalul de timp la care vei pune alarma sa sune.

6. Foloseste-te de ritualuri care te inspira atunci cand ai de facut ceva greoi sau pe care nu stii de unde sa-l apuci. Poate fi o muzica buna pe fundal, sau cana ta preferata de birou, plina ochi de ceea ce iti face placere sa bei la acea ora a zilei. Sau, poate ca te decizi sa nu mai lucrezi de acasa, iti iei laptopul in spate si te instalezi intr-un bar de zi, discret si confortabil. Tu alegi. Ideea este sa fie ceva care iti face tie placere si o activitate pe care o poti repeta de fiecare data cand simti ca iti este greu sa te apuci de un anumit lucru, avand tendita de a-l amana. Vrem sa creem aici o ancora, asa cum atunci cand este vineri seara te bucuri involuntar de venirea week-end-ului.

7. Cum mananci un elefant? Cu siguranta nu tot odata, asa ca incearca sa imparti in bucati mici ceea ce ai de facut. Este mult mai probabil sa treci la actiune in acest fel mai ales daca sunt lucruri care nu iti fac placere si pe care instinctiv le tot amani.

8. Poate cel mai esential element care influenteaza productivitatea si ne poate face sa amanam de terminat ceea ce am inceput deja: intreruperile. Orice ar fi, nu te lasa la mila intreruperilor! Cand iti schimbi focusul, iti schimbi starea mentala, ceea ce face greu sa-ti amintesti la ce te gandeai cand te-ai intrerupt. Ia-ti un numar limita de e-mail-uri la care raspunzi pe zi, pune telefonul pe silent cand te apuci de ceva important, elimina din focusul tau tot ceea ce te poate distrage. Invata-i pe oameni sa-ti respecte timpul, pentru ca felul in care iti folosesti timpul, este una dintre cele mai bune masuri a respectului de sine. Chiar acum cand scriu acest post mi-a sunat telefonul si am primit un mesaj, insa, spre deosebire de alte dati, am rezistat tentatiei de a arunca "doar o privire". Stiu prea bine sentimentul de inconsistenta si frustrare pe care il genereaza intreruperile, asa ca, am decis ca nu vreau sa-l retraiesc.

9. Inregistreaza progresul! Ceea ce ne schimba calitatea vietii sunt intrebarile pe care ni le adresam. Intrebarile ne duc cu mintea catre probleme sau catre solutii, catre ce functioneza bine sau catre ceea ce nu functioneaza, catre cum se poate imbunatati o situatie de viata sau catre toate motivele pentru care lucrurile nu functioneaza asa cum iti doresti. Ne trec in medie intre 70.000-80.000 de ganduri pe zi, din care 3/4 sunt negative. Iti propun cateva intrebari destepte care iti vor schimba instant focus-ul mental.
Ia-ti acum minutul de coaching:
a. "Ce s-a intamplat bun fata de data trecuta?"
b. "Ce ai facut tu bine?"
c. "Ce ar trebui sa se intample in viitor ca sa stii ca ai mai urcat o treapta?"

10. Happy, happy, joy, joy! Recompenseaza-te!
Ia-ti timp sa te bucuri de fiecare reusita si marcheaza momentul. In urma cu un an de zile, dupa seminarul de time management sustinut in acelasi cadrul "Empower Live" mi-am reluat activitatile de peste zi. Seminarul a iesit foarte bine si totusi eu ma simteam lipsita de energie si de bucurie, lasand momentul sa treaca pe langa mine. De data aceasta, am marca momentul iesind cu un bun prieten intr-un restaurant foarte cochet si dragut. Te invit sa faci la fel, dupa fiecare reusita. 

Si, nu in ultimul rand, nu fii prea dur cu tine! Procrastinezi, deci existi, asa ca daca ti se mai intampla sa amani ceea ce iti propui sa faci, urmareste in prima instanta ce faci si de ce faci ceea ce faci.


Simpla observare va initia transformarea. Actioneaza si fii atent la rezultate pentru ca succesul lasa urme!





joi, 5 aprilie 2012

De ce sloganul Nike este “Just do it! si nu “Just think it!”

Mult timp am crezut ca atunci cand nu reuseam sa fac ceea ce imi propuneam, inseamna ca motivatia mea nu era suficienta. Credeam ca daca as fi fost mai motivata, as fi facut ceea ce mi-am propus, deci tot ceea ce trebuia sa fac era sa lucrez mai mult la motivatie.

Totusi, ce este motivatia? In articolul “Your problem isn't motivation” din Harvard Business Review, Peter Bregman defineste motivatia ca fiind un dialog din mintea noastra. Te simti motivat atunci cand te entuziasmezi in raport cu ceea ce simti, vezi sau auzi pentru tot ceea ce iti propui sa faci. Te simti motivat atunci cand traiesti deja sentimentul placut si incantarea ca ai reusit sa faci ceea ce ti-ai propus si ai trece, daca se poate, chiar acum la actiune. Ceea ce si faci, in anumite situatii. Insa problema este in cat timp faci ceea ce ti-ai propus, si cel mai important, daca finalizezi.

Iar in situatia in care nu finalizezi si tot amani, inseamna ca nu (mai) esti motivat? Peter Bregman ne spune ca nu si insista asupra unei diferente importante: ca sa finalizezi ceea ce iti propui sa faci, motivatia nu este suficienta.

Mai ai nevoie in plus fata de motivatie, de o strategie esentiala ca sa-ti poti transpune ideile si dorintele in realitate.
 
O strategie pe care sa o aplici atunci cand afara este intuneric si frig si tu ti-ai propus sa alergi de dimineata si de data asta “chiar vorbesti serios”. Ai toate motivele din lume pentru care sa o faci: esti grasut bine, gafai cand urci scarile, nu te mai incap pantalonii, ai putea fi mult mai atractiva daca slabesti. Insa, odata ce suna ceasul, cu un ochi semi deschis si unul inca inchis, incepi sa-ti aduci argumente pentru care nu ar trebui sa te dai jos chiar acum din pat: este mult prea frig afara, esti inca obosita, ti-ar prinde bine macar o ora in plus de somn si oricum poti sa alergi incepand de maine.

Inconstient, aplici aceeasi argumentare mentala atunci cand stii ca trebuie sa dai acel telefon pentru a demara proiectul la care te gandesti de ceva timp. Simti fiori pe sira spinarii atunci cand numai iti imaginezi ca ai putea sa transformi lucrurile in realitate, insa amani de pe o zi pe alta sa suni. Cateodata, iti spui ca nu te vei descurca in discutia de la telefon, ca trebuie sa stii mai multe si ca probabil persoana cu care vrei sa vorbesti va spune ca ideea ta este una proastra. Alte dati, nu stii cum se intampla, insa momentul telefonului este mereu amanat pentru ceva mai bun de facut, cu care se tot intampla sa fii prins. Si uite asa, au trecut doua luni de la ideea aceea asa de geniala si doua luni in care ai gasit toate motivele din lume pentru care sa nu dai acel telefon.

Anthony Robbins numeste dialogul care se interpune intre motivatie si trecerea la actiune rationalizare, adica discutia sfatoasa pe care o purtam noi cu noi pentru a face sau nu un anumit lucru. Cu alte cuvinte, desi motivatia este puternica, inainte de a trece la actiune, incepem sa ne intrebam, sa analizam, sa rationam, sa exploram daca acum este momentul sa actionam.

Ca in orice moment din viata, suntem pusi in fata unei decizii. Decizia de a continua dialogul mental sau decizia de a trece la actiune. Ni se intinde o capcana, de care insa, nu suntem insa constienti: dialogul mental pe care il purtam noi cu noi, ne opreste de multe ori sa trecem la actiune. Cu un pas inainte mintea ne-a fost de ajutor formuland toate acele scenarii apetisante care au stat la baza generarii motivatiei pentru a actiona, acum insa, tot mintea ne opreste sa actionam. Poate fi un concept paradoxal, insa mintea noastra de multe ori ne opreste sa fim mai buni decat suntem defapt in realitate.

O alta explicatie pentru rationalizare? Preferinta creierului nostru pentru placeri de moment si recompense imediate, de altfel, unul dintre motivele principale pentru care amanam ceea ce ne scoate din zona de confort si alegem sa facem ceea ce stim deja. Citeste mai multe despre amanare aici aici.

Avem nevoie de o strategie, un fel de bonus sau extra-optiune in plus, pe langa motivatie. O strategie de a face pasul mare peste procesul de rationalizare si care sa ne sustina sa transpunem in actiune: proiectul pe care vrem sa-l finalizam, ideea geniala pe care am avut-o ieri, motivatia de a slabi, implementarea unui program cu mai mult timp liber sau orice altceva ne-am propus.

Strategia de care vorbesc este simpla. Nu trebuie sa elimini acest dialog mental pro si contra pentru ceea ce ai decis deja sa faci. Tot ce trebuie sa faci este sa nu iei in seama, sa eviti, sau sa ignori dialogul mental. Iata ce iti propun sa faci:

  • Primul pas este acela de a constientiza cand rationalizezi o decizie deja luata. In caz ca ti-ai prins mintea facand asta, nu intra in acest dialog mental si treci imediat la actiune: da acel telefon, trimite acel prim mail, ia-ti agenda si creionul in mana si incepe sa faci planul de proiect la care visezi.
  • Ti-ai propus sa alergi? Da-te jos din pat cand suna ceasul si nu sta nici macar un minut in plus in pat. Sari in tenisi, clateste-ti fata si iesi val vartej pe usa. Ai sa-ti dai seama ca, in timp ce faci primii pasi de incalzire mintea ta fabrica in continuare motivele pentru care nu ar fi trebuit sa te dai jos din pat, insa cine mai are timp sa o ia in seama?
  • Daca se poate, implica oameni credibili in proiectul tau: stabileste o intalnire cu ei daca te pot sustine in ceea ce ti-ai propus, cere-le sa te intrebe la anumite intervale de timp cum ai evolut si ce ai facut.
  • Foloseste-te de anumite parghii care sa te oblige sa treci la actiune. De exemplu, daca tot amani sa te gandesti la un proiect pe care vrei sa-l implementezi, programeaza-ti doua intalniri in aceeasi cafenea, cu jumatate de ora timp liber intre ele, astfel incat sa nu ai timp sa pleci si sa te intorci, in cazul in care ai putea fi tentat de “o scurta plimbare”. In loc sa stai sa butonezi telefonul mobil, ai sa gasesti probabil mult mai educativ si atractiv sa faci acel plan pe care il tot amani.
  • Fii disciplinat pana cand ajungi la momentul la care, sonorul frecventei la care prinzi dialogul rationalizarii, este cat mai slab (cand te speli pe dinti nu te mai gandesti de sa o faci, nu? Asta pentru ca ai exersat de suficiente ori aceasta actiune, incat a devenit un obicei). Propune-ti ca orice ar fi si orice s-ar intampla sa faci ceea ce ti-ai propus si fa ca acest lucru sa aiba o miza mare pentru tine.
  • Ofera-ti de fiecare data recompense cand ai reusit sa treci la actiune fara sa mai tii cont de ce spune mintea.
Actionand, vei parasi lumea conceptuala a gandurilor, transpunand ideile in realitate si aducand tot ceea ce gandesti in concret. Nu degeaba ne tot spun cei de la Nike “Just do it!"si nu “Just think it!”.




joi, 29 martie 2012

Nu suntem marionete pentru tot ceea ce ne trece prin cap

Te-ai gandit vreodata la expresia “Nu aduce anul ce aduce ceasul?” sau cat de mult se poate schimba intreaga ta existenta in cateva minute?
 
In copilarie am fost marcata de cazul unei fete care a sarit de pe trambulina si a dat cu gatul de o piatra de pe fundul marii. A ramas traumatizata pe viata, paralizata de la gat in jos. Mai putin de 5 minute au lasa-o infirma pe viata.

Am avut o retinere sa ma interesez cum s-a adaptat, doar mi-am imaginat cum arata viata fara maini si picioare functionale. Apoi, familia mea s-a mutat din acel cartier si eu am ramas doar cu povestea ei tragica in minte, gandindu-ma, din cand in cand, cum ii este si cum a supravietuit incidentului.

Iti spun toate acestea pentru ca acum cateva luni am simtit gustul amar al unui eveniment care ar fi putut fi tragic. Am  cazut pe partie, la munte, in ultimele 5 minute ale unui eveniment la care participasem alaturi de alti prieteni. In urma cazaturii, desi eram in stare de soc si respiram destul de greu, am fost suficient de constienta ca sa ma asigur, mai intai, ca misc picioarele. Am rasuflat usurata insa aveam sa constat in curand ca nu puteam sa merg si nici sa pasesc. Desi prietenii ma asigurau ca totul o sa fie bine, ceva imi spunea ca lovitura din acea zi, nu este o simpla cazatura.

Ajunsa la spital am aflat la scurt timp ca am fractura de coloana, insa ca am fost "norocoasa" si am scapat de operatie. Norocul s-a dovedit sa fie, metaforic vorbind o anestezie romaneasca. Spun anestezie romaneasca, referindu-ma la un banc simpatic pe care trebuie sa-l stiti:

Doctorii urmeaza sa stabileasca forma de anesteziere pentru pacient si-l pun pe acesta sa aleaga intre anestezie occidentala si cea romaneasca.
Pacientul o alege pe cea occidentala.
Anestezistul:
- N-avem.
Pacientul:
- Pai atunci o luam p-aia romaneasca.
Pacientul e pus pe masa de operatie.
Doctorul:
- Naniiii, naniiii, puiuuul mamiiii... 



vineri, 10 februarie 2012

7 lectii despre o placinta delicioasa si obiective tale

Am ca tema sa scriu un eseu despre obiective, asa ca voi continua eseul meu nocturn pe blog. Te provoc si pe tine sa-mi dai o mana de ajutor. Vorbim aici despre obiective si investigam de ce nu se intampla.

Probabil ca ti s-a intamplat si si tie sa incepi un caiet nou sau o agenda noua in care ti-ai scris entuziast obiectivele pe anul care vine. Ceva iti spunea ca de data asta, randurile pe care le scrii, chiar se vor transpune in realitate. Te vedeai deja acolo pe podium, tu si cu obiectivul tau, el realizat, tu fericit. Si totusi, iata ca au trecut cel putin trei luni bune de cand nu ai mai deschis agenda, oare chiar trei luni sa fi trecut de atunci?


Ma intreb cine se pierde mai intai pe drum? Tu sau obiectivul? Probabil sa aiba si obiectivul ceva probleme de orientare si nu mai stie sa te gaseasca, insa pentru politete, te invit sa nu dam vina pe el.

Ca sa putem analiza lucrurile la sange rece, iti propun sa facem analogia dintre obiective si o placinta delicioasa pe care tocmai ne pregatim sa o punem la cuptor.

Asadar, incepem?


1. A existat la un moment dat un scantei de dorinta de a manca o placinta buna. L-ai alungat insa repede trecand in revista glazura de faina care se va asterne peste tot prin bucatarie, vasele de bucatarie care trebuiau spalate dupa, plus tot efortul depus. Si totusi, parca deja simteai miros de placinta dospita la cuptor. Incet, incet ti se uda cerul gurii si imagini vizuale apetisante te-au lovit din toate partile. Ezitarea de a manca o placinta decilioasa, s-a transformat intr-o dorinta arzatoare!
Lectia numaru 1: La inceput a fost dorinta. Un obiectiv personal se naste mai intai si mai intai dintr-o dorinta fierbinte.

2. Ca si facutul de placinta, obiectivul este o alegere personala. Poti foarte bine sa alegi sa nu ai obiective, la fel de bine poti cum alege sa nu faci placinta. De exemplu, poti alege sa cumperi o placinta de la magazin, ceea ce s-ar transpune metaforic prin faptul ca poti foarte bine "sa-ti cumperi" obiectivele, adica nu trebuie musai sa fie alte tale, pot fi ale companiei la care lucrezi, ale mamei sau
chiar ale partenerului de viata.
Lectia numarul 2: Fa ca obiectivele tale sa fie o alegere personala!


marți, 7 februarie 2012

O reteta pentru creativitate

Tocmai am terminat de vazut filmuletul lui John Cleese despre creativitate. Daca nu l-ai vazut, cred ca este o investitie extrem de valoroasa pentru cele 30 de minute si putin cat dureaza.


John Cleese incepe discursul sau intr-un mod foarte creativ si plin de umor, anuntand de la inceput o concluzie controversata: este la fel de inutil sa ti se explice ce este creativitatea, pe cat de inutil este sa ti se explice muzica lui Mozart sau tablourile lui Von Gogh.


Totusi, in cei 25 de ani pe care i-a investit incercand sa inteleaga ce face diferenta intre oameni in ceea ce priveste gradul de creativitate la care pot ajunge, a gasit o "formula" pe care o poti pune in aplicare atunci cand vrei sa gasesti un raspuns creativ la o problema pe care o ai.


Se pare ca reteta care iti poate aduce mai multe solutii creative decat posi gasi majoritatea oamenilor este mult mai simpla decat te-ai fi gandit initial. Ai nevoie doar de:


1. Spatiu
2. Timp
3. Timp (da, tot timp)
4. Incredere
5. Umor


Sa le luam pe rand.


Cleese explica foarte bine ca atunci cand operam la nivelul de luare a deciziilor creative ar trebui sa fim intr-un "open mode", adica sa fim cat de poate de deschisi si curiosi, sa exploram, sa ne jucam cu idei, sa ne lasam sa visam si cel mai important, sa nu spunem "nu", iesim din incordarea ("close mode"), adrenalina si starea de actiune in care suntem atunci cand facem ca lucrurile sa se intample.




duminică, 22 ianuarie 2012

Primul pas in afara zonei de confort


Cu siguranta, poate fi greu sa iesim din zona de confort, daca nu suntem antrenati. De fiecare data cand apare o schimbare in viata noastra care ne pune intr-un context nou, nefamiliar, adaptarea noastra presupune un efort suplimentar. O explica cel mai bine Johnson Spencer in cartea  "Cine mi-a luat cascavalul", o parabola despre 2 oameni si 2 soricei care traiau intr-un labirint de cascaval si care sunt nevoiti la un moment dat sa caute cascavalul, sursa lor de hrana, in alta parte, alta fata de cea din care isi procurau in mod obisnuit hrana. Parabola este interesanta si plina de semnificatii: omuletii din labirint aleg sa caute alta sursa de hrana doar in momentul in care isi dau seama ca nu mai au alta solutie posibila si ca vor muri de foame daca nu actioneza.

Pentru cei dintre noi care constientizeaza faptul ca atingerea succesului nu se poate intampla fara a iesi din zona de confort si experimenteaza acesta expunere la nou cu entuziasm  sau ca pe un stil de viata, adaptarea la situatiile noi de viata in care "nu mai este cascavalul" la dispozitie, este mult mai rapida fata de omuletii din labirint.

Cum spuneam, la inceputul articicolului este vorba de antrenament. Cu cat rezistenta la experiente in afara zonei de  confort, este  mai mica, cu atat calitatea vietii este mai buna.



Si totusi, in ce limite din afara zonei de confort performam cel mai bine, atat timp cat putem noi defini si controla aceaste limite?


miercuri, 11 ianuarie 2012

Ce este coaching-ul de echipa?

Participand la grupul de suport din luna noiembrie in care am avut-o pe Casandra Bischoff invitat, am inteles elementele din cadrul coaching-ului de echipa care nu imi erau clare.

In cadrul coaching-ului de echipa, clientul de coaching este echipa si obiectivul procesului de coaching este acela de a facilita obtinerea rezultatelor vizate de echipa. In acest sens, lucrul coach-ului este cu echipa si nu cu indivizii echipei, asa cum se intampla in sedintele de coaching individuale. Practic coach-ul lucreaza cu inteligenta, cunostintele, intuitia sau motivatia intregii echipe.


Atunci cand lucrul in echipa este cel mai vizibil: in momentele de planificare, impartirea pe sarcini, evaluarea a ceea ce se intampla sau ceea ce nu se intampla in raport cu obiectivele urmarite, sedintelor de brainstorming,  coaching-ul de echipa poate fi inserat ca fiind un proces "umbra" care poate urmari: atitudinea si comportamentul fiecarui membru din cadrul echipei, nivelul de asumare si responsabiliare, deblocarea anumitor discutii care indeparteaza echipa de la atingerea obiectivului, responsabilitatea pentru indeplinirea unor actiuni specifice.

Concret, in metoda de coaching de echipa prezentata de Casandra, coach-ul le poate propune membrilor echipei anumite roluri pentru eficientizarea sedintei:



marți, 1 noiembrie 2011

Un testimonial special

Gerard O' Donovan



It has been my pleasure to have known and worked with Alina not only as a coaching student but also as a colleague.

I can honestly say that Alina is one of the most determined, focused and successful coaches and entrepreneurs that I know.

Yet she does it in a loving, caring and compassionate way, demonstrating the qualities of a true leader.

I am honoured to call her a colleague and a friend.


Owner and Founder Noble Manhattan Coaching

duminică, 23 octombrie 2011

The inner game of public speaking

In urma cu cateva luni am facut un experiment. Am vrut sa testez cum pot aplica conceptul "inner game" lansat de Thimothy Gallway in 1970, in sustinerea unui discurs in public.

Mi-am propus sa merg la intalnirea de la Public Speaking, fara sa las ca acel dialog mental (inner game, cum il numeste Gallway) sa imi domine discursul, ci din contra, sa pun intreaga mea atentie si energie in discursul pe care urma sa-l sustin si in transmiterea mesajului catre public.

Nu stiu cum este pentru voi cand ati sustinut primele voastre discursuri in plublic. In cazul meu, la inceput, vorbitul in public echivala mult cu focus intens pe dialogul mental, adica luam in seama cam tot ce imi spuneam.



Auzeam cum, in timpul speach-ului, diferite ganduri imi treceau prin minte ca trenurile intr-o gara. Problema era ca eu "ma urcam in toate trenurile", luand in seama fiecare gand si drept urmare, entuziasmul meu si energia pentru discurs scadeau incetul cu incetul, fiind foarte sistematic investite in intrebari, constatari si concluzii.

O mostra ar suna cam asa: "La ce parte a speach-ului am ajuns acum?","Ah! Am sarit peste partea aia cu exemplul","Uite o privire plictisita si lipsita de interes...oare toata sala simte asta?", "Ar trebui sa ma apropii repede de final, m-am lungit cam mult","Hai ca aici a mers bine" si tot asa:).